| La vie à Bucarest 1882-1883, Claymoor (III) |
|
| Scris de Administrator | |||
| Vineri, 09 Iulie 2010 12:12 | |||
|
2 februarie 1883 Serata oferită de Societatea de scrimă Jockey-Club a fost adorabilă, fermecătoare şi distinsă. Clădirea Clubului străluceşte pe dinafară şi pe dinăuntru. Pe balconul faţadei aleargă, în flăcări, un jocheu. Pe gratiile de la intrare ard torţe cu gaz care luminează fantastic. Frontonul de la intrarea principală e o bijuterie. Trei capete de cai magnifice, decorate cu trandafiri, se detaşează în relief, dând impresia că fac onorurile casei. Zidurile sunt tapisate cu tablouri reprezentând cursele de cai. În josul scării e o masă încărcată cu buchete de flori, care se vor vinde în folosul săracilor. Saloanele sunt luminate a giorno, în toate colţurile sunt coşuri cu flori şi obiecte de artă. La ora 9 şi jumătate, juriul ia loc. Preşedintele Societăţii de Scrimă sună clopoţelul; ţinuta sa foarte cochetă a fost de altfel adoptată şi la Paris. Toţi aceşti domni care participă la luptă sunt deja en garde. Domneşte o linişte profundă. Lupta începe cu un salut plin de graţie. Întrebaţi-i pe cei ce au asistat la acest început de competiţie şi vi se va spune că nu se auzea decât un singur cuvânt: Magnific! Lucrurile încep sa fie altfel când începe asaltul. Emoţia pune stăpânire pe întreaga sală, mai ales pe doamnele care văd săbiile celor doi combatanţi căutându-se, evitându-se, păcălindu-se, ca brusc să se întâlnească într-un şoc violent, ca un fulger în direcţia pieptului. Totul se termină în aplauze şi felicitări unanime. O foarte agreabilă surpriză este rezervată invitaţilor. Se schimbă decorul şi sala de arme se transformă prin farmec într-o splendidă sală de bal. Orchestra ia locul zăngănitului de arme, chemând cuplurile în vârtejul valsului. Asistenţa este aleasă şi numeroasă. E prezentă doar preşedinta, Prinţesa Bibesco, celelalte două, D-na general Mano şi Prinţesa Marie Ştirbey sunt bolnave. Se dansează cu un antren admirabil. Valsuri, Cadril, Polka se succed fără întrerupere. Doamnele şi Cavalerii dispar din când în când, alergând la bufet să-şi refacă forţele. Masa e bine garnisită pentru toate gusturile şi vinurile curg în valuri. Către ora trei dimineaţa se dă semnalul ultimului dans. Lumea e obosită, epuizată. Luminile se sting, apar zorile cu raze trandafirii care luminează acest vesel şi frumos tablou demn de pictura lui Veronese. 5 februarie 1883 Luni seara, Sala Operei strălucea din nou. Era mare sărbătoare. Avea loc un bal sătesc în folosul funcţionarilor de la Casa de ajutor mutual. Toate doamnele au arborat costume ţărăneşti. În fundul scenei, pe o estradă, e aranjată tombola. De sus se aud acorduri muzicale, lungi şiruri de horă şerpuiesc prin sală. Cupluri dansează „Chindia”, altele „Bătuta”. Efectul e foarte original. O mulţime furtunoasă dă impresia mişcării de valuri. Abia reuşeşti să te mişti. Cu mare greutate ajungem la Tombolă. Roata principală e ţinută de două şarmante ţărănci din Sinaia, surorile Nicolas Vlădoianu. În loji, la întâmplare, D-na Baroană Kreneville, o idilă de Goethe, tradusă de bătrânul nostru bard, Alexandru. D-na Rada Mihai, costumată în ţărancă de la Piteşti; D-na Mărculescu travestită în ţărăncuţă de la Craiova; D-na Eufrosina Aslan, ca o floare de câmp dintr-un pastel de Grigorescu, D-na Mariette Brătianu în costum bleu şi argint, D-na Singuroff, deghizată în ţărancă de la Galaţi, la gât cu o salbă din ducaţi de aur, o adevărată dotă pentru o ţărancă bogată etc. etc. Un galop vertiginos a pus sfârşit acestei sărbători, la ora trei dimineaţa. Marţi, ziua a fost superbă. S-a patinat toată dimineaţa. S-a patinat şi seara la lumină electrică. E nebunia gheţii. Toată ziua a fost aglomeraţie pe lac. 8 februarie 1883 Sâmbătă a avut loc a doua seară dansantă la Cercul Militar. Ferestrele clubului sunt toate luminate. Faţada strălucește sub becurile cu gaz care ard sub formă de soare și stele. Mulţimea nătăfleţilor care cască ochii la toate trăsurile care îi aduc pe invitaţi împiedică circulaţia. Saloanele sunt pline de lume. În cadrul de aur pe care îl formează uniformele militarilor, sub lumina lustrelor și a florilor care decorează sala cea mare de bal se remarcă un adevărat regiment de doamne, în toalete bogate. Dansul a început la ora 9 și a durat până la 4 dimineaţa. În aceiași seară, al treilea bal mascat la Operă. Sala e frumos decorată. Toate lojile și parterul sunt ocupate, dar puţine figuri cunoscute. Sărbătoarea a fost foarte animată și s-a terminat la 4 dimineaţa. 16 februarie 1883 Marţi a avut loc la Teatrul Naţional, sub patronajul Prinţesei Maria Ştirbei, un mare festival organizat de Prinţesa Alexandra Bibescu, în beneficiul artiştilor români. Au urmat două piese jucate de actori din high-life. Seara a fost fericit împărţită. Prima parte dedicată muzicii, iar a doua teatrului. Sala aproape că se prăbuşeşte sub aplauze la apariţia Prinţesei Bibescu, care şi-a ţinut auditoriul fermecat în timp ce interpreta Concertul în fa minor de Chopin. Simpaticul nostru bariton Dl. G. Cavadia ne-a făcut să ascultăm Santa Maria de Fauré. Vocea sa atât de vibrantă atinge si bemol fără efort şi se potriveşte grandioasei muzici de operă, cât şi romanţelor delicate. Unde eşti de M. Cavadia şi Epistola de Dl. Gr. Ventura sunt două perle melodice pe care publicul le-a apreciat foarte călduros. După ce au gustat emoţiile suave ale părţii muzicale, auditoriul fiind fermecat de Prinţesa Diva-Bibescu, a urmat partea de comedie a programului. Piesa românească Un leu şi un slot a fost un succes fantastic de la început la sfârşit. Sala e splendidă, luminată de sus până jos. Lojile sunt pline de femei frumoase, de briliante şi de flori. Atmosfera e specială, actorii şi spectatorii sunt demni unii de alţii. În loja regală era Majestatea Sa Regina acompaniată de D-na Olga Mavrogheni. Tot Bucureştiul elegant şi monden era prezent. Cu certitudine, această seară de festival va conta în analele mondene ale Bucureştiului. Reţeta e superbă, mai mult de opt mii de franci. Publicul a fost încântat. Artiştii români, în beneficiul cărora s-a organizat această sărbătoare, nu vor avea de ce să se plângă şi toată lumea felicită pe organizator, Directorul Teatrului, Dl. Grigore Cantacuzino. Sursa: Revista Clipa
|
|||
| Ultima actualizare în Vineri, 09 Iulie 2010 12:32 |









